CCR analizează sesizarea lui Ilie Bolojan referitoare la conflictul de natură constituțională cu Înalta Curte de…

CCR dezbate sesizarea lui Ilie Bolojan privind conflictul de natură constituţională cu Înalta Curte de Casație și Justiție

Curtea Constituțională a României a programat pentru joi dezbaterea sesizării formulate de premierul interimar Ilie Bolojan, care vizează soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Această problemă a fost ridicată în contextul neplății restanțelor salariale ale magistraților, restanțe care au apărut ca rezultat al unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Sesizarea a fost efectuată în urma unei hotărâri a instanței supreme care a favorizat Guvernul în privința neplății acestor restanțe salariale. Ilie Bolojan a explicat că acest demers a fost necesar deoarece instanța a intervenit în modul de gestionare a finanțelor publice, substituindu-se autorităților executive și legislative, care au competențele exclusive în elaborarea și gestionarea bugetului de stat.

Premierul a subliniat importanța respectării separației puterilor în stat și a menționat că instanța nu are autoritatea de a decide asupra alocării fondurilor din bugetul național, considerând că astfel se poate perturba echilibrul bugetar național. Asemeni, el a transmis că ICCJ a cerut recent printr-o acțiune judiciară ca Guvernul să achite nu mai puțin de 4,8 miliarde lei pentru restanțele salariale ale magistraților.

Conform declarațiilor făcute de Ilie Bolojan, această sumă va crea prejudicii considerabile asupra bugetului de stat. El a menționat că, pe lângă restanțele salariale, ICCJ a solicitat și penalități de 1% pe zi din suma totală, ceea ce ar ridica datoria totală la o sumă exorbitantă, cum ar fi aproximativ 9 milioane de euro pe zi.

În acest context, Ministerul de Finanțe a avertizat că deciziile luate de instanță privind obligațiile financiare către magistrați contravin principilor de separație a puterilor, amenințând astfel buna funcționare a economiei naționale. De asemenea, Curtea de Apel București a decis că Guvernul trebuie să pună în aplicare hotărârile instanței în termen de 10 zile, sub sancțiunea penalităților semnificative în caz de întârziere.