Curtea de Apel București respinge cererea lui Călin Georgescu
Într-un episod juridic care a captat atenția publicului, Curtea de Apel București a respins cererea lui Călin Georgescu, considerând-o neîntemeiată. Acesta a contestat deciziile Biroului Electoral Central (BEC) privind anularea alegerilor prezidențiale, o situație fără precedent în istoria electorală a României. Decizia instanței nu este definitivă, fiind susceptibilă de recurs în termen de cinci zile.
Argumentele instanței și excepțiile invocate
Judecătorii au analizat minuțios cererea lui Georgescu, respingând-o pe motiv că a fost formulată împotriva unor entități fără calitate procesuală pasivă. În plus, instanța a admis excepțiile de inadmisibilitate invocate de Serviciul Român de Informații și Direcția Generală de Protecție Internă, în legătură cu documentele desecretizate care au stat la baza deciziilor BEC. Aceste documente au fost considerate irelevante pentru soluționarea cauzei.
Protestele și presiunile exercitate asupra instanței
Într-un gest rar întâlnit, peste o mie de susținători ai lui Călin Georgescu s-au adunat la Curtea de Apel București, încercând să influențeze decizia judecătorilor. Protestatarii au recitat rugăciuni și au scandat lozinci, transformând treptele instanței într-o scenă de manifestație publică. Cu toate acestea, judecătoarea Cristina Ardeleanu a respins cererea de recuzare formulată împotriva sa, menționând că nu există motive de imparțialitate.
Deciziile controversate ale Biroului Electoral Central
Contestarea lui Georgescu vizează trei hotărâri ale BEC, care au dus la încetarea procesului electoral. Deciziile au fost luate în urma unei hotărâri a Curții Constituționale, care a anulat alegerile prezidențiale pe baza unor documente furnizate de serviciile de informații. Acestea indicau încălcări grave ale legislației electorale, inclusiv finanțarea ilegală a campaniei lui Georgescu și ingerințe externe în procesul electoral.
Implicarea serviciilor de informații și acuzațiile de influență externă
Documentele desecretizate de CSAT au evidențiat acțiuni cibernetice ostile și finanțări suspecte, care ar fi influențat rezultatul alegerilor. Serviciile de informații au subliniat că România a devenit o țintă pentru propaganda rusă, care a sprijinit candidați eurosceptici și a alimentat mișcări antisistem. Aceste dezvăluiri au generat controverse și au amplificat tensiunile politice.
Reacțiile lui Călin Georgescu și ale susținătorilor săi
Georgescu a declarat că speră într-o justiție imparțială, acuzând instanțele de influențe politice. În același timp, avocații săi au încercat să conteste imparțialitatea judecătoarei, fără succes. Susținătorii săi au continuat să manifesteze, exprimându-și nemulțumirea față de deciziile autorităților.
Consecințele anulării alegerilor prezidențiale
Decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale a creat un vid electoral, obligând autoritățile să stabilească un nou calendar electoral. Această situație a generat incertitudine și a amplificat polarizarea politică, punând sub semnul întrebării integritatea procesului democratic din România.