Șase decizii în dosarul Georgescu, dar un singur punct comun
În dosarul în care Călin Georgescu este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu peste un milion de euro, judecătorii au luat șase decizii privind arestarea preventivă. Trei au respins privarea de libertate, iar alte trei, venite de la instanța de apel, le-au desființat și au decis contrariul. Toate cele șase au avut însă un element comun: niciuna nu a pus în discuție că probele DIICOT nu conduc la „suspiciunea rezonabilă” că fostul candidat a săvârșit faptele de care este acuzat.
Pe 22 septembrie, Tribunalul București a dispus controlul judiciar, după ce Georgescu fusese reținut cu o zi înainte. Pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a decis arestul preventiv. Pe 13 octombrie, Tribunalul a admis înlocuirea cu arestul la domiciliu, iar pe 23 octombrie Curtea de Apel a desființat decizia. Pe 26 octombrie, Tribunalul a respins cererea de prelungire a arestului și a dispus controlul judiciar, iar pe 28 octombrie Curtea de Apel a decis ca Georgescu să rămână în arest încă 30 de zile.
Condițiile legale și divergențele dintre instanțe
Potrivit articolului 223 din Codul de procedură penală, arestul preventiv poate fi decis dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre situațiile prevăzute de lege: riscul de sustragere, influențarea altor inculpați, martori sau experți, săvârșirea unei noi infracțiuni sau presiuni asupra persoanei vătămate. Legea prevede și posibilitatea arestului când privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unui pericol pentru ordinea publică, iar măsura trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației.
Divergențele au apărut la aceste condiții. Judecătorul de la Tribunalul București a arătat că faptele s-au consumat în 2021-2022, că urmărirea penală s-a desfășurat în condiții bune cu Georgescu în libertate și că pericolul social s-a diminuat, considerând suficient controlul judiciar, deși DIICOT prezentase probe privind o posibilă plecare în Italia. Curtea de Apel a apreciat în schimb că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, că arestul este proporțional cu gravitatea acuzațiilor și că probele privind intenția de a fugi în Italia arată caracterul actual al acesteia. Decizia a fost luată în complet de divergență.
Prelungirea arestului și noile acuzații
La cererea de prelungire, Tribunalul București nu a contestat suspiciunea rezonabilă, dar a apreciat că pericolul s-a diminuat considerabil, că natura infracțiunilor nu mai justifică privarea de libertate și că nici Georgescu, nici Rusen nu au încercat să se sustragă urmăririi penale sau să influențeze probele. DIICOT a adus noi acuzații, susținând că s-ar fi încercat distrugerea mijloacelor de supraveghere tehnică amplasate în locuința lui Georgescu. Judecătorul a subliniat că nu există minime elemente de fapt pentru aceste infracțiuni și că privarea de libertate ar fi disproporționată, fiind suficient controlul judiciar. Curtea de Apel a desființat decizia miercuri seară și a dispus prelungirea arestului, de această dată fără a fi necesar un al treilea judecător pentru a înclina balanța.