Criza politică a lui Merz pune sub presiune bugetul UE de 2.000 de miliarde de euro
Criza politică în care a intrat cancelarul german Friedrich Merz după o serie de rezultate electorale dezastruoase pentru CDU riscă să lovească direct una dintre cele mai importante negocieri ale Uniunii Europene: bugetul de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Situația îl aduce pe Merz într-o confruntare politică importantă și pentru România cu Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru viitorul buget european. În timp ce cancelarul german conduce grupul statelor care cer tăieri de „câteva sute de miliarde de euro”, Mureșan susține contrariul: Uniunea are nevoie de un buget mai mare decât cel propus deja de Comisia Europeană.
Germania conduce tabăra statelor care cer reduceri de sute de miliarde
Merz a reunit Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia în jurul unei poziții comune prin care cele șase state cer ca propunerea Comisiei să fie redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”. Statele respective spun că bugetul trebuie modernizat și orientat mai mult către securitate, apărare, competitivitate, migrație și suveranitate europeană, fără o creștere atât de mare a poverii asupra contribuabililor naționali. Exact această poziție a fost atacată în urmă cu doar câteva zile, la Strasbourg, de Siegfried Mureșan, care este raportor al Parlamentului European pe buget. „Consider că aceste șase state greșesc. Ele sunt Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda și Danemarca”, a declarat Mureșan pe 14 septembrie, într-o conferință de presă la Strasbourg. Europarlamentarul român a avertizat că reducerile cerute de aceste țări nu vor rezolva problemele de securitate și competitivitate cu care se confruntă Uniunea, ci, în opinia sa, „vor fragiliza Europa”.
Poziția lui Merz s-a deteriorat rapid după două înfrângeri electorale
Poziția lui Friedrich Merz s-a deteriorat rapid după două lovituri electorale consecutive în estul Germaniei. AfD a câștigat alegerile din Saxonia-Anhalt, obținând aproape 44% din voturi, un rezultat care a zguduit CDU și a determinat chiar lideri conservatori să vorbească despre un moment de cotitură pentru partid și pentru Germania. Merz a recunoscut atunci că rezultatul a zguduit CDU „până în temelii”, dar a exclus orice colaborare cu AfD. Lovitura a fost urmată de un nou rezultat foarte slab în Mecklenburg-Pomerania Occidentală. CDU a obținut aproximativ 5% din voturi, cel mai slab rezultat al partidului într-un scrutin regional de după 1949, în timp ce AfD s-a clasat pe primul loc. Merz insistă însă că va continua atât în funcția de cancelar, cât și la conducerea CDU.
Mureșan cere cu aproximativ 200 de miliarde mai mult decât propunerea Comisiei
Diferența dintre poziția promovată de Merz și cea susținută de Parlamentul European prin vocea lui Siegfried Mureșan este una dintre cele mai mari rupturi din actuala negociere. Mureșan este, alături de socialista portugheză Carla Tavares, co-raportor al Parlamentului European pentru bugetul multianual 2028-2034. Parlamentul și-a stabilit mandatul de negociere în aprilie, printr-un raport coordonat de cei doi eurodeputați și adoptat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri. Parlamentul cere un buget echivalent cu 1,27% din venitul național brut al UE, la care să fie adăugate separat încă 0,11% din VNB pentru rambursarea datoriilor contractate prin NextGenerationEU. În total, poziția Parlamentului ajunge astfel la aproximativ 1,38% din VNB-ul Uniunii. „Nu putem cere Uniunii Europene să facă mai mult și, în același timp, să îi reducem bugetul”, declara Mureșan la conferința din septembrie.
Miza pentru România: agricultura și coeziunea
Disputa este importantă în special pentru România, unul dintre marii beneficiari ai politicii de coeziune și ai Politicii Agricole Comune. Mureșan a legat explicit poziția sa de interesul României și a avertizat că Bucureștiul ar avea de pierdut dacă viitorul buget european ar fi redus semnificativ. În declarațiile de la Strasbourg, el a susținut că noile cheltuieli pentru apărare și competitivitate nu trebuie finanțate prin diminuarea fondurilor pentru fermieri, regiuni și infrastructură. România este beneficiar net al bugetului european. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, între aderarea la UE și finalul lui 2025 România contribuise cu aproximativ 36,6 miliarde de euro și primise peste 110 miliarde de euro din fonduri europene. Reducerea cu sute de miliarde a cadrului financiar european ar transforma astfel negocierea împărțirii banilor într-una mult mai dură.