Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, predate autorităților române
Pe data de 2 aprilie 2026, coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur au fost returnate autorităților române, la sediul Muzeului Drents din Ţările de Jos. Aceste artefacte de patrimoniu au fost recuperate în cadrul unei anchete desfășurate în colaborare între autoritățile judiciare din Olanda și cele din România. Obiectele fuseseră furate în data de 24 ianuarie 2025, din expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, care a avut loc la Muzeul Drents.
Investigații și cooperare internațională
Recuperarea artefactelor a fost posibilă datorită eforturilor echipei comune de anchetă, care a inclus investigatori din Regatul Ţărilor de Jos și procurori români. Anterior, Inspectoratul General al Poliției Române a fost informat despre furt, urmat de deschiderea unui dosar penal și investigații extinse. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română au menținut o comunicare activă cu autoritățile olandeze, activând mecanismele de cooperare internațională pentru a asigura recuperarea rapidă a tezaurului furat.
Reacții oficiale la recuperare
Nicușor Dan, președintele municipiului București, a subliniat importanța păstrării tezaurului național, considerând coiful un simbol al identității culturale românești. „Este mai mult decât un simplu act de cultură; este o parte esențială a istoriei noastre”, a mărturisit acesta.
Ministrul olandez al Culturii, Rianne Letschert, a declarat că recuperarea acestor comori de artă reprezintă o „veste extrem de bună” și a comparat coiful cu „Rondul de noapte” al Ţărilor de Jos, evidențiind astfel valoarea sa simbolică.
Mai multe detalii despre artefacte
Deși coiful de la Coțofenești este ușor deteriorat, directorul Muzeului Drents a asigurat că poate fi restaurat complet. Cele două brățări sunt în stare perfectă. Recuperarea artefactelor a fost realizată prin intermediul unor „acorduri procedurale” cu suspecții, iar ancheta continuă pentru a găsi cea de-a treia brățară care face parte din tezaurul românesc. Autoritățile române și olandeze au colaborat eficient, ceea ce a condus la succesul acestei misiuni de recuperare a patrimoniului cultural.
Aspecte financiare și despăgubiri
România a încasat anterior suma de 5,7 milioane de euro ca despăgubire pentru furtul coifului și brățările de aur, iar suma ce va fi restituită statului olandez va depinde de evaluarea stării de conservare a artefactelor. Expertiza va fi realizată atât în România, cât și în Olanda, iar Ministerul Culturii a subliniat importanța acestui proces pentru a asigura o restituire corectă.
Investigații în continuare
Investigațiile își continuă cursul pentru a determina circumstanțele exacte în care au fost furate artefactele și pentru a găsi toți cei implicați în acest furt. Autoritățile române au luat măsuri semnificative în cadrul acestui caz, colaborând cu colegii lor din Olanda pentru a închide acest capitol din istoria recentă a patrimoniului cultural românesc.