Atacurile cibernetice rusești: posibile crime de război?
Într-o lume în care războaiele nu mai sunt purtate doar pe câmpurile de luptă, ci și în spațiul cibernetic, Curtea Penală Internațională (CPI) își îndreaptă atenția către atacurile cibernetice rusești asupra infrastructurii civile ucrainene. Aceste atacuri, care au pus în pericol vieți prin întreruperi de energie, furnizare a apei și perturbarea serviciilor de urgență, sunt acum investigate ca posibile crime de război.
Investigația CPI: o privire asupra atacurilor cibernetice
Procurorii CPI, în colaborare cu echipe ucrainene, investighează atacurile cibernetice comise de la începutul invaziei din februarie 2022. Anonime, dar confirmate de mai multe surse, aceste investigații ar putea merge până în anul 2015, după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea. În ciuda negărilor Moscovei, Ucraina continuă să strângă probe care să sprijine investigația Curții Penale Internaționale.
Reacția Rusiei și a Ucrainei
În ciuda acuzațiilor, Rusia a negat că ar fi declanșat astfel de atacuri, iar oficialii ruși au afirmat că aceste acuzații sunt încercări de a provoca sentimente antirusești. În același timp, Ucraina continuă să strângă probe care să sprijine investigația Curții Penale Internaționale, în ciuda faptului că nici Ucraina, nici Rusia nu sunt state membre ale CPI.
Implicațiile juridice ale atacurilor cibernetice
Atacurile cibernetice care țintesc sisteme de control din industrie, de care depinde infrastructura industrială, sunt rare, dar Rusia este printre puținele țări din lume care posedă mijloacele de a recurge la aceste atacuri. Ancheta CPI ar putea crea un precedent în dreptul internațional care se referă la conflictele armate. În acest context, se ridică o problemă juridică încă neclarificată: dacă datele informatice pot fi considerate „obiect” al unui atac interzis de către dreptul umanitar internațional și dacă distrugerea lor, ce poate fi devastatoare pentru civili, poate constitui o crimă de război.
Manualul de la Tallinn: un ghid pentru războiul cibernetic
În 2017, experți în drept au elaborat un ghid intitulat Manualul de la Tallinn, privind aplicarea dreptului internațional în ce privește războiul cibernetic. Acest manual ar putea oferi o bază pentru interpretarea și aplicarea legilor în cazul atacurilor cibernetice în contextul unui conflict armat. Cu toate acestea, este încă neclar dacă acest manual poate fi aplicat în cazul atacurilor cibernetice rusești asupra Ucrainei.
Consecințele atacurilor cibernetice
Atacurile cibernetice pot avea consecințe devastatoare pentru populația civilă. Întreruperea serviciilor esențiale, cum ar fi energia și apa, poate pune vieți omenești în pericol. În acest context, profesorul Michael Schmitt de la Universitatea Reading susține că atacul asupra Kievstar, deținută de către compania olandeză Veon, îndeplinește criteriile pentru a fi definită drept crimă de război.
Sursa: Hotnews