USR în criză: Elena Lasconi, sub presiunea retragerii din cursa prezidențială
Vicepreședintele USR, Allen Coliban, a lansat o declarație care zguduie scena politică internă a partidului, sugerând că Elena Lasconi ar trebui să se retragă din cursa pentru președinția României. Argumentul său? O prăbușire dramatică în sondaje, de la 19% la sub 10% în doar trei luni, și presiunea crescândă din partea susținătorilor USR, care cer o schimbare de strategie.
Coliban a evidențiat că Brașovul, unul dintre puținele județe unde Lasconi a obținut rezultate notabile în primul tur, transmite acum un mesaj clar: retragerea candidaturii. Într-un ton critic, acesta a subliniat că tăcerea unor colegi din partid, fie din respect, fie din resentimente față de fostul lider Nicușor Dan, contribuie la perpetuarea unei situații dezastruoase. „În cazul unui eșec, nu ei vor plăti prețul, ci Elena, iar USR va trebui să se reconstruiască din cenușă, purtând stigmatul vinovăției pentru eșecul reformiștilor”, a declarat Coliban.
Un precedent periculos: lecțiile istoriei politice
Vicepreședintele USR a tras un semnal de alarmă, comparând situația actuală cu dezastrul electoral din anul 2000, când lipsa unui candidat comun a dus la dispariția CDR de pe scena politică. Coliban avertizează că o performanță slabă a Elenei Lasconi ar putea avea consecințe similare pentru USR, lăsând partidul într-o poziție vulnerabilă și fără direcție.
În ciuda acestor avertismente, Lasconi își menține poziția și își va depune candidatura la Biroul Electoral Central, susținută de peste 300.000 de semnături. Însoțită de parlamentari, membri USR și voluntari, aceasta își reafirmă angajamentul față de lupta împotriva „oamenilor sistemului” și a „ruletelor rusești” care, în opinia sa, definesc politica românească.
Un partid divizat: solidaritate sau calcul cinic?
Declarațiile lui Coliban scot la iveală fracturile interne din USR, unde solidaritatea față de Lasconi se ciocnește de calculele politice ale unor membri. În timp ce unii colegi aleg să tacă din respect pentru eforturile acesteia, alții par să mizeze pe un eșec al candidaturii sale pentru a forța o schimbare de leadership. Această dinamică tensionată ridică întrebări serioase despre capacitatea partidului de a se uni în fața provocărilor electorale.
Într-un context politic volatil, USR se confruntă cu o dilemă existențială: să sprijine o candidatură care riscă să eșueze sau să caute o alternativă care să salveze partidul de la irelevanță. Indiferent de decizia finală, consecințele vor fi resimțite nu doar de Elena Lasconi, ci și de întregul peisaj politic românesc.