Radu Miruță Detaliază Mecanismul SAFE: 11 Achiziții Unice pentru România
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit, marți seară, o prezentare detaliată a modului în care România implementează programele de înzestrare militară prin intermediul mecanismului SAFE. Acesta a subliniat că din cele 21 de programe planificate, 11 sunt realizate exclusiv de România. Miruță a explicat faptul că aceste achiziții singulare stipulează un procent de producție locală ce trebuie respectat, evidențiind astfel angajamentul țării de a-și dezvolta propria industrie de apărare.
În cadrul unei emisiuni difuzate pe TVR, ministrul a menționat: „11 sunt achiziții singulare, ceea ce înseamnă că România își asumă întreaga responsabilitate în realizarea acestor proiecte”. Acesta a explicat că există o platformă centralizată prin care România își definește achizițiile unice, fiind deschisă posibilității ca alte țări să se alăture comenzilor inițiate de România, o opțiune care, deși benefică, rămâne incertă.
Argumentele pentru Achiziții Exclusiv Locale
Miruță a adus în discuție și motivele pentru care România nu poate realiza toate achizițiile militarilor în comun cu alte state europene. „Unul dintre motive este că dorim să investim acești bani în revitalizarea fabricilor din România. Un alt motiv este că nevoile armatei române nu sunt mereu aliniate cu cele ale altor națiuni, iar ceea ce achiziționăm noi poate fi deja inclus în dotările altor țări precum Franța sau Germania”, a afirmat el.
De asemenea, ministrul a subliniat că deși un număr important de proiecte sunt unice, ele constituie aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor militare, axându-se în special pe partea de armament. Această strategie reflectă o abordare atentă în ceea ce privește securitatea națională și dezvoltarea capacităților interne.
Considerații privind Procentul de Producție Locală
Cu privire la procentul de localizare, Miruță a explicat că un procent nerealist poate duce la costuri excesive. „Dacă impui un procent de 100% producție locală, prețurile ar putea crește semnificativ. Este esențial să evaluăm ce procent este justificat în funcție de costuri și tehnologie”, a subliniat el.
De asemenea, ministrul a menționat nevoia crucială de a dezvolta industria navală, dorind ca România să devină un hub de securitate pe țărmul Mării Negre. A fost deschisă discuția despre un contract de 900 de milioane pentru patru nave, cu perspectiva unei colaborări suplimentare prin SAFE. Miruță a accentuat importanța acestei inițiative în contextul securității regionale și al consolidării capabilităților de apărare ale României.
Riscuri și Finanțare
În ceea ce privește riscul de a pierde finanțarea, Radu Miruță a fost clar: „Dacă nu vom reuși să producem până în 2030, nu vom pierde toți banii, ci doar proporțional cu ceea ce nu am reușit să producem.” Acesta a oferit un exemplu concret, afirmând că din cei 298 de vehicule de luptă pentru infanterie, dacă se vor produce 200, doar o parte din finanțare va fi afectată.
Strategia detaliată de dezvoltare a capabilităților militare subliniază angajamentul României de a continua să investească în propria apărare și de a se alinia mai bine la standardele și nevoile NATO, în contextul actual al tensiunilor de la granițele sale.