Elena Lasconi și refuzul care zguduie scena politică
Într-un gest rar întâlnit în peisajul politic românesc, Elena Lasconi a dezvăluit presiunile exercitate de lideri ai coaliției de guvernare pentru numirea unui candidat controversat la conducerea Serviciului Român de Informații (SRI). Refuzul său categoric de a ceda acestei „tranzacții” politice a fost făcut public în cadrul unei dezbateri televizate, marcând un moment de răscruce în campania prezidențială.
„Am fost nevoită să iau decizii de președinte când nu eram președinte”, a declarat Lasconi, subliniind gravitatea situației și implicarea unor interese obscure în procesul decizional. Această poziție fermă a fost însoțită de un avertisment clar privind pericolele care pândesc instituțiile fundamentale ale statului atunci când acestea devin monede de schimb în jocuri politice.
Întâlniri secrete și tăcerea strategică
Lasconi a confirmat că discuțiile au avut loc după primul tur al alegerilor prezidențiale, însă a refuzat să dezvăluie identitatea liderilor politici implicați sau partidele pe care aceștia le reprezintă. Întrebată dacă aceștia aparțin coaliției PSD-PNL, candidata a evitat un răspuns direct, lăsând loc speculațiilor. „Nu doresc să comentez”, a fost replica sa, alimentând suspiciunile legate de influențele exercitate asupra procesului electoral.
Într-un moment tensionat al dezbaterii, Lasconi a confirmat existența martorilor la aceste întâlniri, precizând că au fost prezenți trei oameni, inclusiv ea. Întrebările din public au scos la iveală detalii suplimentare, dar și ambiguități. Deși nu i s-a spus explicit că acceptarea propunerii ar fi influențat anularea alegerilor, Lasconi a mărturisit că „feeling-ul meu este că acolo s-a mers”.
Un semnal de alarmă pentru integritatea instituțiilor
„Sunt lucruri grave care se întâmplă în țara asta”, a declarat Lasconi, atrăgând atenția asupra pericolului ca funcțiile cheie din stat să fie ocupate pe criterii politice, în detrimentul competenței și profesionalismului. Aceasta a subliniat că, în viziunea sa, serviciile de informații trebuie să fie conduse de oameni integri, capabili să protejeze interesele naționale, nu să servească agendele unor grupuri de influență.
Refuzul Elenei Lasconi de a numi „omul coaliției” la SRI reprezintă un act de curaj politic, dar și un semnal de alarmă cu privire la modul în care se iau deciziile în culisele puterii. Dezvăluirile sale ridică întrebări serioase despre integritatea procesului electoral și despre influențele care amenință să submineze democrația românească.
Consecințele unui refuz
Acest episod a avut, fără îndoială, repercusiuni asupra parcursului electoral al Elenei Lasconi. Într-un climat politic dominat de compromisuri și jocuri de culise, poziția sa fermă a atras atât critici, cât și aprecieri. Rămâne de văzut dacă acest gest de integritate va reuși să schimbe percepția publicului asupra clasei politice sau dacă va fi îngropat sub valul de controverse care însoțește campania prezidențială.
Într-o perioadă în care încrederea în instituțiile statului este la un nivel alarmant de scăzut, dezvăluirile Elenei Lasconi oferă o perspectivă rară asupra mecanismelor care guvernează politica românească. Refuzul său de a ceda presiunilor politice ar putea reprezenta un punct de cotitură, dar și un test pentru maturitatea democratică a României.
Sursa: www.mediafax.ro/politic/lasconi-dezvaluie-a-refuzat-sa-numeasca-omul-coalitiei-la-sri-23546141