Provocările închiderii capacităților pe cărbune
Într-o declarație recentă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, nu este o opțiune viabilă fără alternative solide. Această poziție a fost comunicată comisarului european pentru energie, Dan Jørgensen, în cadrul unei întâlniri bilaterale desfășurate la Power Summit 2025.
Securitatea energetică, o prioritate națională
Burduja a subliniat că securitatea energetică a României nu este negociabilă, argumentând că lipsa unor capacități noi de producție ar putea vulnerabiliza sistemul energetic național, în special în sezonul rece. Această afirmație este susținută de date tehnice clare, care evidențiază riscurile asociate cu o astfel de măsură drastică.
Impactul asupra sistemului energetic
Ministrul a avertizat că închiderea grupurilor din Complexul Energetic Oltenia nu ar rezolva problemele existente, ci ar conduce la o dependență și mai mare de importurile de energie din țări precum Serbia și Bulgaria, unde producția se bazează tot pe cărbune, generând astfel costuri suplimentare pentru România.
Angajamentele României în domeniul mediului
România a demonstrat un angajament semnificativ în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, atingând o reducere de 77%, fiind lider în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, Burduja a subliniat că renunțarea completă la cărbune până în 2032 nu poate fi realizată fără implementarea unor capacități energetice echivalente.
Negocieri cu Comisia Europeană
Ministrul a menționat că, de mai bine de un an, România oferă explicații Comisiei Europene cu privire la imposibilitatea de a închide capacitățile pe cărbune din motive obiective. De asemenea, el a subliniat dreptul României de a solicita renegocierea termenilor PNRR, având în vedere factorii care nu sunt sub controlul țării.
Investiții în interconexiuni energetice
Burduja a evidențiat importanța investițiilor în extinderea și modernizarea conexiunilor transfrontaliere, care au avut un impact pozitiv asupra țărilor vecine, precum Republica Moldova și Ucraina. Aceasta subliniază necesitatea unei piețe energetice europene funcționale, în care toate statele membre să contribuie la dezvoltarea infrastructurii energetice.
Concluzie
În contextul discuțiilor actuale despre tranziția energetică, poziția României, așa cum este articulată de ministrul Burduja, reflectă o preocupare profundă pentru securitatea energetică națională și pentru viitorul sustenabil al sectorului energetic. Această abordare subliniază complexitatea problemelor cu care se confruntă țara în fața presiunilor externe și a angajamentelor internaționale.
Sursa: Mediafax