Comisia de la Veneția, sesizată cu privire la legea care a dus la încetarea mandatului primarului Timișoarei
Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Gunn Marit Helgesen, a transmis o interpelare oficială către Comisia de la Veneția, la solicitarea a doi membri ai Parlamentului României, prin care cere un punct de vedere privind compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026 cu standardele europene și internaționale aplicabile. Solicitarea vizează în special efectul retroactiv al legii, care a condus la încetarea mandatului de primar al Timișoarei, Dominic Fritz.
În documentul citat, Helgesen arată că dispozițiile legislative tranzitorii în cauză pun capăt ex lege mandatelor elective locale exercitate în prezent, cu efect retroactiv, în mod automat și fără nicio evaluare individualizată. Mandatele urmează să se stingă la expirarea unui termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, respectiv în jurul datei de 30 septembrie 2026.
Sesizarea subliniază caracterul urgent al chestiunii, întrucât punerea în aplicare a acestor dispoziții poate duce la încetarea prematură a mandatelor elective locale și poate avea un impact direct asupra continuității reprezentării democratice locale și asupra stabilității autonomiei locale în România.
Conform reglementărilor sale interne, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept emite avize fie din proprie inițiativă, fie, cel mai adesea, la solicitarea instituțiilor autorizate ale statului. Recomandările Comisiei de la Veneția pot fi emise sub formă de studii, rapoarte amicus curiae, rapoarte și îndrumări practice. Aceste recomandări au caracter de „soft law”, adică instrumente juridice fără caracter obligatoriu.
Poziția Curții Constituționale
Curtea Constituțională a menționat că legea criticată nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancțiuni care s-ar autoexclude reciproc, ci o singură formă de răspundere cu sancțiuni bine definite din punct de vedere juridic, menite să protejeze integritatea funcției, fără să fie încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție.
Curtea a reținut că, după intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituțional, iar legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui. „Chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, el nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest principiu constituțional”, se arată în motivarea deciziei.
Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. Curtea notează că se impune luarea în considerare a efectelor viitoare ale situației juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrității publice ca fiind o situație în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi.
Sesizarea Comisiei Europene și reacția PSD
Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultima cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, precizează Comisia Europeană. Serviciile CE sunt angajate în discuții tehnice care susțin implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026.
Președintele grupului PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, au atras atenția printr-o scrisoare adresată șefei executivului UE asupra preocupării grave pentru respectarea statului de drept în România și asupra riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență să contribuie neintenționat la subminarea democrației românești, solicitând atenția și acțiunea urgentă a Comisiei.
Reprezentanții social-democraților au transmis, după sesizarea depusă la Comisia Europeană, că încercarea USR de a dezinforma Parlamentul European și Comisia Europeană pentru a interveni cu rezoluții și sancțiuni împotriva României reprezintă un act iresponsabil de trădare națională. PSD susține că solicitarea USR omite să precizeze că liderul formațiunii este un condamnat definitiv pentru conflict de interese și că acționează în contradicție cu standardele de integritate recomandate României de Comisia Europeană.