Zi critică pentru Bolojan: moțiunea PSD-AUR poate răsturna Guvernul
Astăzi, Guvernul Bolojan se află într-un moment crucial, întrucât va fi supus votului unei moțiuni de cenzură care ar putea determina căderea sa. Aceasta, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost prezentată săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului și dezbaterea urmează să aibă loc în această dimineață, de la ora 11.00, în cadrul unei sesiuni cu vot secret.
Este esențial ca moțiunea să întrunească cel puțin 233 de voturi „pentru” din totalul de 463 de parlamentari pentru a reuși să demită Executivul. De menționat este că numărul necesar de voturi nu depinde de cei prezenți în sală, ci se bazează pe totalul mandatelor. Dacă acest prag este atins, Guvernul va cădea automat, rămânând cu atribuții limitate până la formarea unui nou cabinet.
Conform surselor, președintele Nicușor Dan anticipează că Guvernul Ilie Bolojan va fi demis, iar acest lucru ar putea afecta grav Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În această atmosferă tensionată, Dan Motreanu (PNL) a subliniat că semnarea moțiunii nu garantează automat că parlamentarii vor vota în favoarea acesteia, evidențiind chiar și disensiunile interne din PSD.
Criza politică a fost alimentată de ruptura coaliției care-l susținea pe premierul Bolojan, după ce, la 23 aprilie, toți miniștrii PSD și-au prezentat demisiile, atrăgând atenția asupra faptului că premierul nu mai beneficiază de sprijinul unei majorități în Parlament.
Calculele din Parlament pentru moțiune
La momentul scrierii acestui articol, rămâne de văzut dacă PSD și AUR, care împreună dispun de 219 parlamentari, vor reuși să transforme semnăturile adunate pe moțiune în voturi efective. Aceștia mai au nevoie de aproximativ 14 voturi pentru a atinge pragul necesar. Voturile cruciale ar putea veni de la parlamentarii SOS România, POT, PACE, neafiliați, precum și din partea minorităților naționale.
Tabăra guvernamentală se confruntă cu un deficit semnificativ, având în vedere că PNL, USR și UDMR dispun împreună de 164 de parlamentari. Conform calculelor, cu sprijinul minorităților ar putea atinge 181, dar minoritățile nu au convenit asupra unei strategii comune. PNL și USR au ales să boicoteze votul, liberalii anunțând că, deși vor fi prezenți la dezbatere, vor părăsi sala atunci când se va trece la vot.
Ce se întâmplă dacă moțiunea este adoptată
În cazul în care moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul Bolojan va fi demis; însă, conform Constituției, acesta va rămâne în funcție interimar până la instalarea noului cabinet. Președintele României va convoca partidele la consultări pentru a desemna un nou prim-ministru, care va avea la dispoziție 10 zile să obțină votul de încredere al Parlamentului.
Posibilele scenarii politice includ formarea unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR, o regândire a acordului politic care să includă PSD sau chiar o soluție tehnocrată. Ilie Bolojan a declarat că, în cazul unei căderi a Guvernului, PNL ar putea să se alăture unei alte formule guvernamentale, dar nu într-o coaliție cu PSD.
Ce se întâmplă dacă moțiunea nu trece
Dacă moțiunea nu va întruni cele 233 de voturi necesare, Guvernul Bolojan va rămâne la conducere, însă într-o situație de vulnerabilitate, lipsit de sprijinul PSD. Premierul va trebui să negocieze în mod constant pentru a prezenta proiectele prioritare, inclusiv discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților pentru a asigura o funcționare minimă a cabinetului.
Nicușor Dan a declarat că indiferent de rezultat, România va continua să progreseze pe drumul său euro-atlantic, iar statul va funcționa în continuare. Sursele Mediafax sugerează că moțiunea are șanse considerabile de a fi adoptată, iar, în cazul căderii Guvernului, președintele va organiza consultări informale cu partidele, posibil amânând desemnarea unui nou premier în contextul instabilității politice.
Istoricul moțiunilor de cenzură în România
De-a lungul timpului, moțiunile de cenzură au fost folosite în mod frecvent în România, însă rareori au dus la căderea efectivă a Guvernului. Din 1989 și până în prezent, s-au înregistrat aproximativ 50 de moțiuni, cu doar șase adoptate. Primul cabinet demis printr-o astfel de procedură a fost cel condus de Emil Boc, în 2009. Ultimul caz notabil de demitere a avut loc în 2021, când Florin Cîțu a fost demis cu 281 de voturi pentru.
Dacă moțiunea de astăzi trece, Ilie Bolojan ar deveni al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului. În cazul în care moțiunea pică, Guvernul va supraviețui, dar va intra într-o nouă etapă, în care va fi nevoit să adopte o guvernare minoritară, desfășurând negocieri continue și stabilind o majoritate nouă de la un vot la altul.