Ioan Bogdan Lefter: E un subiect pe de o parte conjunctural legat de aceste tulburări teribile, de războaie, inclusiv război la graniță. După cum știm, în toată Europa subiectul securității cu diverse paliere, cu diverse criterii este deja intens dezbătut. Există declarații ale unor politicieni importanți ai Uniunii Europene, guvernanți din diverse state membre privitoare la înzestrarea armatei, extinderea facilităților de apărare, cheltuieli sporite pentru înarmare și între altele și înmulțirea numărului de militari. După o lungă epocă de pace, armatele contemporane, mai ales în democrațiile avansate, care au mizat pe intrarea într-un ciclu lung, teoretic fără sfârșit, al coexistenței, al coabitării pe bazele unor înțelegeri internaționale, pe baze de negociere, acum se prezintă mult diminuate.
Ioan Bogdan Lefter: Și primul ministru și alți lideri politici, dar în primul rând președinții celor două partide din coaliția de guvernare, au respins ideea că ar exista un pericol, o posibilitate efectivă de antrenare și a României într-un conflict militar. Subiectul este foarte sensibil în context electoral pentru că războiul, pericolele din proximitate sperie, îngrijorează. Există preocupări și disponibilitatea unora, cel puțin, de a-i asculta pe cei care reacționează politicianist, populist, care îi acuză pe cei care ar vedea România atrasă într-un război și promit liniște și pace dacă îi votezi pe ei. Subiectul a patinat rapid de la ideea că sunt necesare anumite măsuri înțelepte, eventual ar fi nevoie de o armată profesionistă mai extinsă sau către un serviciu militar voluntar către ideea că s-ar pregăti o eventuală revenire la serviciul militar obligatoriu, lucru pe care guvernanții și liderii militari din România imediat au respins fără echivoc.
Ioan Bogdan Lefter: Din câte se știe ideea este de a introduce o formulă de antrenament de scurtă durată.
Ioan Bogdan Lefter: Probabil că mulți nu ar fi direct interesați, angrenați în vreun fel sau în altul. Să nu uităm că populația se întinde pe toate etajele de vârstă. Cine e până în 18 ani și cine depășește 35 de ani nu mai e absolut deloc vizat. Ideea de reintroducere a unui serviciu militar obligatoriu a fost clar respinsă prin declarații politice. Nu cred că ne îndreptăm într-acolo. Totuși, o parte importantă a ceea ce vedem acum în desfășurare în lume ca fiind confruntări militare contemporane, includ tehnologia informației, telecomandă, drone, o mulțime de lucruri care presupun un personal militar mai redus și mai priceput, mai educat în aceste domenii.
Ioan Bogdan Lefter: Probabil că motivul acestei grabe este o anumită presiune care vine nu atât din rândurile elitei militare românești, ci e o problemă care se pune în interiorul Uniunii Europene. Uniunea Europeană susține ferm Ucraina. Asta presupune mobilizare de resurse de sprijin pentru statul atacat, dar presupune și spor de cheltuieli militare și o anumită mobilizare în caz că s-ar întâmpla să devină real unul dintre scenariile, deocamdată considerate cu mici șanse de concretizare, dar care, totuși, sunt elaborate, în care, totuși, la un moment dat, Rusia ar ataca și state membre NATO, ale Uniunii Europene. Țările Baltice, Polonia sunt menționate în această conjunctură și uneori chiar și România. Este o situație internațională care impune subiectul și care cred că impune și decizii rapide.
Sursa: RFI