Un curent periculos: antiromânismul în Republica Moldova
Într-un context politic fragil și într-o atmosferă de incertitudine, Republica Moldova devine scena unei intensificări alarmante a sentimentelor antiromânești. Pe rețelele de socializare, pagini cu sute de mii de urmăritori promovează narațiuni care atacă direct România și valorile europene. Acest curent, alimentat de o propagandă bine orchestrată, include hărți cu așa-numita „Moldova Mare” și mesaje ce acuză Bucureștiul de interferențe în afacerile interne ale Moldovei.
Un exemplu notoriu este pagina „Moldova 1359”, care, cu peste 150.000 de urmăritori, distribuie constant mesaje ce promovează o identitate moldovenească distinctă, negând limba română și istoria comună. Această retorică, deși aparent critică și la adresa Rusiei, servește adesea intereselor Moscovei, fiind utilizată ca instrument de propagandă antiromânească și antieuropeană.
„Moldova Mare” și manipularea istoriei
Pe aceste platforme, se distribuie hărți și manifeste care glorifică ideea unei „Moldove Mari”, ce ar include teritorii din România. Postările sunt însoțite de mesaje ce denaturează istoria, prezentând România ca un stat agresor. Un exemplu elocvent este o carte ce descrie perioada 1918-1940 drept „22 de ani de teroare a jandarmului român”. Astfel de materiale sunt menite să submineze identitatea românească și să alimenteze diviziunile din societatea moldovenească.
În preajma datei de 27 martie, aniversarea unirii Basarabiei cu România, activitatea acestor pagini devine și mai intensă. Mesajele lor atacă direct România, acuzând-o de neglijență față de Moldova și promovând ideea unei Moldove independente, separate de influența românească.
Un partid politic cu legături controversate
În acest peisaj tulbure, apare „Partidul Moldova Mare”, o formațiune politică nouă, condusă de Victoria Furtună, fost procuror și candidat la alegerile prezidențiale. Deși partidul se declară proeuropean, promovează restabilirea relațiilor cu Federația Rusă, ridicând semne de întrebare cu privire la adevăratele sale intenții. Analistul politic Anatol Țăranu descrie această formațiune drept un „partid păpușă”, creat pentru a sprijini forțele pro-ruse în alegerile parlamentare.
Legăturile partidului cu rețelele de propagandă antiromânească sunt evidente, iar simbolistica sa, inclusiv utilizarea unui porumbel ca emblemă, maschează o agendă geopolitică ce favorizează influența Moscovei în regiune.
Propaganda și rețelele sociale
De la analiza din 2021, amploarea rețelelor de socializare a crescut exponențial, iar platforme precum TikTok au devenit terenuri fertile pentru distribuirea mesajelor antiromânești. Campaniile de dezinformare sunt bine finanțate și organizate, având ca scop discreditarea României și promovarea unei identități moldovenești separate.
Astfel de mișcări nu sunt noi în Republica Moldova. Organizații precum „Mișcarea de Tineret Urmașii lui Ștefan” au fost create pentru a submina identitatea românească și a alimenta tensiunile identitare. Aceste inițiative sunt susținute de politicieni pro-ruși și servesc intereselor Moscovei, care urmărește să mențină Moldova într-o sferă de influență geopolitică favorabilă.
Consecințele tăcerii
În timp ce Bucureștiul pare să ignore aceste evoluții, curentul antiromânesc din Republica Moldova continuă să crească. Lipsa unei reacții ferme din partea autorităților române și a societății civile riscă să permită consolidarea acestor mișcări, cu efecte pe termen lung asupra relațiilor dintre cele două state.
Într-un context geopolitic tot mai complicat, ignorarea acestor semnale de alarmă ar putea avea consecințe grave, nu doar pentru România, ci și pentru stabilitatea întregii regiuni.