Un spectacol al declarațiilor: Diana Șoșoacă și imunitatea parlamentară
Într-un nou episod de retorică incendiară, europarlamentara Diana Ivanovici Șoșoacă a stârnit controverse după ce a fost reclamată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER) la Parchetul General. Motivul? Elogierea dictatorului Nicolae Ceaușescu în plenul Parlamentului European. Șoșoacă, cunoscută pentru stilul său provocator, a declarat că va rosti numele lui Ceaușescu zilnic, invocând imunitatea parlamentară garantată de Constituția României.
„Mai proști ca noaptea”: o retorică acidă
Într-un discurs plin de invective, Șoșoacă a calificat IICMER drept „un institut inutil” și a acuzat membrii acestuia de incompetență și corupție. Ea a susținut că dosarul penal formulat împotriva sa reprezintă o încercare de intimidare, menită să o împiedice să candideze la alegerile prezidențiale sau să susțină moțiuni de cenzură. „Sunt la al 96-lea dosar penal. Vreau să-l întrec pe Corneliu Vadim Tudor, care avea peste 100 de dosare penale”, a afirmat aceasta cu o ironie sfidătoare.
Imunitatea parlamentară: scut sau armă?
Șoșoacă și-a apărat poziția invocând articolul 72 din Constituția României, care oferă imunitate parlamentarilor pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Ea a subliniat că Nicolae Ceaușescu nu este un „personaj interzis” și a lăudat politica externă a fostului dictator, considerând-o un exemplu de succes diplomatic. „A reușit să aducă Israelul și Palestina la aceeași masă și să aducă pace în regiune”, a declarat europarlamentara.
Reclamația IICMER: o amenințare sau un act de justiție?
IICMER a depus denunțul împotriva Dianei Șoșoacă pe motiv că aceasta a recomandat adoptarea unor strategii de politică externă inspirate de modelul lui Nicolae Ceaușescu. Instituția consideră că astfel de declarații sunt inadecvate și pot reprezenta o glorificare a unui regim dictatorial. Șoșoacă, însă, vede în acest demers o tentativă de șantaj politic, menită să o reducă la tăcere.
Un precedent periculos?
Acest caz ridică întrebări fundamentale despre limitele libertății de exprimare și despre utilizarea imunității parlamentare ca scut împotriva răspunderii juridice. În timp ce unii consideră că declarațiile Dianei Șoșoacă sunt o formă de provocare politică, alții le văd ca pe o încălcare a valorilor democratice și o insultă la adresa memoriei victimelor regimului comunist.
Concluzii fără concluzii
Într-un peisaj politic deja tensionat, acest episod adaugă un nou strat de complexitate. Rămâne de văzut dacă justiția va reuși să stabilească un echilibru între protejarea libertății de exprimare și sancționarea discursurilor care glorifică regimuri opresive. Până atunci, Diana Șoșoacă continuă să fie o figură polarizantă, atrăgând atât susținători, cât și critici acerbi.
Sursa: Mediafax