Ilie Bolojan și reforma pensiilor magistraților: o necesitate stringentă
Într-un context juridic tensionat, Ilie Bolojan, președintele interimar, a lansat o declarație incisivă privind vârsta de pensionare a magistraților. Acesta a subliniat că pensionarea la 47 sau 50 de ani reprezintă o anomalie în sistemul de justiție, având în vedere că această etapă a carierei coincide cu apogeul maturității profesionale. Declarațiile sale vin pe fondul unui proiect legislativ depus de liderii coaliției, care propune creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2045.
Bolojan a criticat vehement actuala practică, considerând-o nu doar o problemă de sustenabilitate financiară, ci și o chestiune de calitate a actului de justiție. „Nu ne mai putem permite să pierdem magistrați cu experiență în plină maturitate profesională. Este o problemă de încredere în sistemul judiciar, de predictibilitate a sentințelor și de reducere a numărului de procese,” a declarat acesta, subliniind importanța unei reforme care să prioritizeze eficiența și echitatea.
Un proiect legislativ controversat
Propunerea legislativă depusă în Parlament prevede ca, începând cu 2026, magistrații să poată beneficia de pensie de serviciu doar dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani în funcții juridice și ating vârsta minimă de 48 de ani. Această măsură, deși necesară, a stârnit reacții aprinse din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Parchetului General, care au solicitat o întâlnire de urgență cu liderii coaliției pentru a discuta implicațiile proiectului.
Criticii proiectului susțin că implementarea sa ar putea genera tensiuni în rândul magistraților și ar putea afecta recrutarea de noi profesioniști în domeniu. Totuși, Bolojan a insistat că diferențierea între valoarea pensiei și vârsta de pensionare este esențială pentru a asigura un echilibru între sustenabilitatea sistemului și menținerea calității actului de justiție.
Impactul asupra sistemului judiciar
Reforma propusă are potențialul de a transforma fundamental sistemul judiciar din România. Creșterea vârstei de pensionare ar putea contribui la reducerea deficitului de personal calificat și la consolidarea încrederii publicului în justiție. Totodată, uniformizarea sentințelor și reducerea numărului de procese ar putea deveni realități tangibile, dacă experiența magistraților ar fi valorificată pe termen lung.
Cu toate acestea, implementarea reformei necesită o abordare echilibrată, care să țină cont de nevoile magistraților, dar și de așteptările societății. Într-un sistem judiciar deja marcat de provocări, orice schimbare trebuie să fie bine fundamentată și să urmărească interesul public.
Un apel la normalitate
Ilie Bolojan a concluzionat că reforma pensiilor magistraților nu este doar o chestiune de sustenabilitate financiară, ci și un pas necesar spre normalitate. „Sunt aspecte diferite, dar complementare. Este timpul să lucrăm la calitatea actului de justiție și la încrederea cetățenilor în sistem,” a declarat acesta, reafirmând angajamentul său pentru o justiție echitabilă și eficientă.