Lucian Romașcanu, propunerea României pentru Curtea Europeană de Conturi
Într-un gest care pare să redefinească prioritățile politice ale României, Lucian Romașcanu, fost ministru al culturii și actual președinte al Consiliului Județean Buzău, a fost nominalizat pentru funcția de membru al Curții Europene de Conturi. Această propunere, susținută de Guvernul României, vine în contextul în care mandatul actualului reprezentant, Viorel Ștefan, urmează să expire în iunie 2025.
Romașcanu, cunoscut pentru activitatea sa în cadrul Partidului Social Democrat, a declarat că este pregătit să renunțe „fără ezitare” la cariera politică pentru a ocupa această poziție europeană. Nominalizarea sa a fost transmisă oficialilor europeni încă din luna februarie 2025, conform unui raport al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European.
Un parcurs profesional marcat de realizări
În cadrul audierilor din comisia Parlamentului European, Lucian Romașcanu a evidențiat câteva dintre realizările sale notabile. Printre acestea se numără creșterea bugetului Ministerului Culturii cu 47% în timpul mandatului său și o rată de execuție bugetară de peste 98%, fără avize negative din partea Curții de Conturi a României. De asemenea, a subliniat rolul său în adoptarea bugetelor anuale ale României și în gestionarea resurselor necesare în timpul crizei COVID-19.
Întrebat despre independența sa în exercitarea atribuțiilor viitoare, Romașcanu a oferit asigurări ferme că nu va accepta instrucțiuni din partea niciunei entități și că va respecta cu strictețe regulile de confidențialitate și etică ale Curții Europene de Conturi. Mai mult, a declarat că nici el, nici membrii familiei sale nu au interese financiare sau comerciale care ar putea genera conflicte de interese.
Un salariu impresionant și responsabilități pe măsură
Funcția de membru al Curții Europene de Conturi vine cu un salariu de bază de 27.000 de euro lunar, scutit de impozitul național, dar supus impozitului UE. În plus, anumite indemnizații pot fi adăugate în funcție de circumstanțele individuale ale membrilor. Această remunerație reflectă nivelul ridicat de responsabilitate și independență cerut de această poziție.
În cadrul audierilor, Romașcanu a fost întrebat dacă ar renunța la nominalizare în cazul unui aviz nefavorabil din partea Parlamentului European. Răspunsul său a fost unul prudent, menționând că ar lua în considerare această posibilitate doar după consultări cu autoritățile române și în urma unei analize atente a opiniilor exprimate în comisie.
Un test al integrității și competenței
Nominalizarea lui Lucian Romașcanu pentru Curtea Europeană de Conturi reprezintă un test al integrității și competenței sale, dar și al capacității României de a propune candidați care să respecte standardele europene. Decizia finală aparține Consiliului UE, iar avizul Parlamentului European este unul consultativ. Rămâne de văzut dacă această propunere va trece de toate etapele procedurale și dacă Romașcanu va reuși să convingă oficialii europeni de calificările sale.