Valeri Zalujnîi și acuzațiile privind tăcerea impusă de România
Valeri Zalujnîi, fostul comandant suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei și actual ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, a lansat acuzații grave la adresa României, susținând că i s-a cerut să păstreze tăcerea în legătură cu incidentele provocate de dronele rusești care au pătruns pe teritoriul românesc. Declarațiile sale, făcute în cadrul unui eveniment din Lviv, ridică întrebări serioase despre poziția României în contextul conflictului ruso-ucrainean și despre eficiența protecției oferite de NATO în baza Articolului 5.
Zalujnîi a afirmat că România, alături de Polonia și țările baltice, înțelege lipsa unei protecții reale din partea Alianței Nord-Atlantice. Potrivit acestuia, scepticismul față de aplicabilitatea Articolului 5 este justificat de evenimentele recente, inclusiv de rachetele care au căzut pe teritoriul polonez și de dronele rusești care au traversat spațiul aerian românesc. „România înțelege totul, dar tace”, a declarat el, subliniind o aparentă lipsă de reacție din partea autorităților române.
Dronele rusești și provocările pentru securitatea României
În ultimii ani, incidentele cu drone rusești care au pătruns în spațiul aerian românesc au devenit tot mai frecvente, în special în zonele Deltei Dunării și Mării Negre. Deși aceste incidente nu au provocat victime sau pagube materiale semnificative, ele au evidențiat vulnerabilitățile în gestionarea securității aeriene. Zalujnîi a relatat un episod în care România ar fi solicitat Ucrainei să nu activeze bruiajul electronic, temându-se că dronele ar putea fi redirecționate spre teritoriul său. Răspunsul său a fost tranșant: „Doborâți-le, aveți 40 de avioane F-16.”
Aceste declarații pun sub semnul întrebării capacitatea României de a gestiona astfel de amenințări și ridică probleme legate de coordonarea între statele membre NATO. În ciuda adoptării unei legi privind controlul utilizării spațiului aerian național, care permite detectarea și doborârea dronelor neautorizate, implementarea efectivă a acestor măsuri rămâne incertă.
Articolul 5 al NATO: Realitate sau iluzie?
Criticile lui Zalujnîi se concentrează pe ceea ce el consideră a fi o ineficiență structurală a NATO în aplicarea Articolului 5. Acest articol, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra întregii Alianțe, pare, în opinia sa, mai degrabă o promisiune teoretică decât o garanție practică. „Țările baltice, Polonia și România înțeleg că nu există al cincilea articol și nu a existat niciodată”, a declarat el, sugerând o lipsă de încredere în mecanismele de apărare colectivă ale NATO.
Aceste afirmații sunt deosebit de alarmante în contextul escaladării conflictului din Ucraina și al intensificării amenințărilor din partea Rusiei. Ele evidențiază o nevoie urgentă de clarificare și consolidare a angajamentelor NATO față de statele membre aflate în proximitatea conflictului.
Legea dronelor: Un pas înainte, dar suficient?
În februarie, Parlamentul României a adoptat o lege menită să reglementeze utilizarea spațiului aerian național și să permită detectarea și neutralizarea dronelor neautorizate. Această lege stabilește un cadru de cooperare între instituții precum Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații. Cu toate acestea, eficiența acestei reglementări depinde de capacitatea autorităților de a implementa măsurile prevăzute și de a răspunde rapid la amenințările emergente.
În contextul acuzațiilor lui Zalujnîi, rămâne de văzut dacă această lege va reuși să răspundă provocărilor complexe generate de utilizarea dronelor în conflictele moderne. De asemenea, întrebările legate de transparența și comunicarea autorităților române în astfel de situații rămân fără răspuns.
Concluzii implicite
Declarațiile lui Valeri Zalujnîi scot la lumină tensiuni și vulnerabilități care nu pot fi ignorate. Ele ridică semne de întrebare cu privire la poziția României în cadrul NATO, la capacitatea sa de a gestiona amenințările aeriene și la eficiența mecanismelor de apărare colectivă ale Alianței. Într-un context geopolitic tot mai instabil, aceste probleme necesită o analiză atentă și soluții concrete pentru a asigura securitatea națională și regională.