Proiectele energetice blocate: între păsări, vestigii antice și ONG-uri obscure
Într-un peisaj energetic dominat de urgența tranziției către surse regenerabile, România se confruntă cu obstacole absurde și, uneori, ridicole. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a adus în atenție exemple concrete de proiecte energetice blocate de motive care sfidează logica și prioritățile naționale. Printre acestea, se numără lipsa locurilor de aterizare pentru păsări și presupuse vestigii antice aflate la sute de metri adâncime în Marea Neagră. Acestea sunt doar câteva dintre pretextele invocate de organizații neguvernamentale pentru a întârzia investiții strategice.
Un parc solar de 1.000 MW, blocat de un ONG obscur
Un exemplu elocvent este proiectul unui parc solar de 1.000 MW din Arad, unul dintre cele mai mari din Europa. Această investiție de 800 de milioane de euro a fost blocată ani de zile de un ONG care a susținut că păsările nu vor avea suficiente locuri de aterizare. Deși organizația a pierdut în instanță, procesul a generat întârzieri semnificative, costuri suplimentare și o pierdere considerabilă pentru România. În timp ce țara noastră rămâne văduvită de această capacitate de producție, astfel de inițiative continuă să fie ținute pe loc de birocrație și pretexte absurde.
Neptun Deep și vestigiile antice de pe fundul mării
Un alt caz revoltător este cel al proiectului Neptun Deep, unde Greenpeace a contestat avizul Ministerului Culturii, invocând existența unor vestigii antice la 160 de kilometri în largul Mării Negre, la sute de metri adâncime. Această abordare nu doar că întârzie un proiect energetic crucial, dar ridică și întrebări serioase despre prioritățile și motivațiile unor astfel de organizații. Într-o perioadă în care independența energetică este vitală, astfel de acțiuni par mai degrabă menite să saboteze decât să protejeze interesele naționale.
Parcurile eoliene și liliecii: o altă piedică absurdă
Ministrul Burduja a menționat și alte proiecte blocate, inclusiv parcuri eoliene care, aparent, ar afecta habitatul liliecilor. Într-o lume în care schimbările climatice impun măsuri urgente, astfel de argumente par desprinse dintr-un teatru al absurdului. Este greu de înțeles cum astfel de pretexte pot prevala în fața nevoii stringente de a diversifica sursele de energie și de a reduce dependența de importuri.
Independența energetică: o prioritate națională
Potrivit lui Sebastian Burduja, creșterea producției de energie nu înseamnă doar facturi mai mici pentru cetățeni, ci și o șansă reală pentru România de a deveni un jucător regional important. „Nu ne-ar deranja ca Ungaria să nu mai depindă de ruși, ci să depindă de români”, a subliniat ministrul, evidențiind importanța strategică a acestor proiecte. Într-o regiune marcată de instabilitate, independența energetică devine nu doar o necesitate economică, ci și una geopolitică.
Concluzie: între protecția mediului și sabotaj economic
În timp ce protecția mediului este esențială, utilizarea acesteia ca pretext pentru a bloca proiecte energetice vitale ridică semne de întrebare serioase. România nu își poate permite să rămână captivă unor interese obscure sau unor interpretări exagerate ale legislației de mediu. Este imperativ ca deciziile să fie luate cu discernământ, având în vedere atât protecția patrimoniului natural, cât și nevoile energetice ale țării.