Motivarea Tribunalului București: de ce a fost plasat Călin Georgescu în arest la domiciliu
Tribunalul București a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul lui Călin Georgescu, iar motivarea deciziei, făcută publică luni, arată o serie de argumente care susțin această măsură. Judecătorul nu a pus în discuție existența „suspiciunii rezonabile” că Georgescu a săvârșit infracțiunile de care este acuzat în dosarul DIICOT, însă a subliniat că nu există argumente pentru o măsură mai blândă, precum controlul judiciar.
Magistratul a apreciat că starea de pericol pentru ordinea publică generată de conduita inculpatului „a suferit o diminuare care nu mai poate justifica în continuare cercetarea sa sub imperiul celei mai severe dintre măsurile preventive”. Un argument invocat în acest sens este timpul scurs de la data comiterii faptelor și de la sesizarea organelor judiciare. Potrivit motivării, inculpații s-au aflat în stare de libertate pe o perioadă de peste patru ani de la prima sesizare privind infracțiunea de înșelăciune, iar acest interval, coroborat cu durata privării de libertate în cauză, diminuează pericolul pentru ordinea publică.
Judecătorul a invocat și circumstanțele personale ale lui Călin Georgescu, menționând că este o persoană matură, fără antecedente penale, dar cercetată în mai multe dosare penale, cu aparența unei bune integrări sociale și cunoscută în spațiul public pentru activitatea din domeniul politic. Magistratul a arătat că nu poate identifica argumente potrivit cărora inculpatul prezintă un risc ridicat de comitere a unor noi infracțiuni ce nu ar putea fi estompat altfel decât prin arestare preventivă ori că nu s-ar supune rigorilor unei măsuri preventive mai ușoare. De asemenea, mediatizarea situației sale juridice și măsurile ferme adoptate de organele judiciare au fost considerate suficiente pentru a atrage atenția opiniei publice asupra potențialului infracțional.
În motivare se mai arată că nu există indicii că inculpatul ar fi încercat să afecteze buna desfășurare a procesului penal. „Deși își face cunoscută intenția de a părăsi teritoriul României pentru a locui în Italia, inculpatul afirmă în mod repetat că nu va realiza acest lucru oricum, ci numai după ce va avea legal această posibilitate, după ridicarea controlului judiciar. În niciun moment nu își exprimă acesta intenția de a fugi și de a încălca obligațiile impuse de organele judiciare, conștientizând consecințele pe care o astfel de conduită le poate antrena”, se arată în motivarea citată.
De ce nu a fost considerat suficient controlul judiciar
Judecătorul a apreciat că cele 42 de zile de arest preventiv au fost suficiente pentru a-l face pe inculpat conștient de situația sa juridică și de riscurile la care se supune în caz de comitere a unor noi infracțiuni. Totodată, magistratul a subliniat că plasarea în arest la domiciliu este „proporțională cu gravitatea abstractă și concretă a acuzațiilor aduse acestuia și este necesară” pentru continuarea cercetărilor.
În motivare se arată că, date fiind gravitatea acuzației, îndeosebi prin prisma prejudiciului produs și nerecuperat integral, împrejurarea că inculpatul este cercetat în prezent în mai multe dosare penale, ceea ce reflectă o posibilă perseverență infracțională, dar și faptul că acesta a avut sau are intenția de a părăsi teritoriul României, o măsură preventivă mai puțin restrictivă, respectiv controlul judiciar, nu ar fi aptă să asigure de o manieră la fel de eficientă atingerea scopurilor prevăzute.
Decizia Tribunalului București este supusă atacului, iar o decizie definitivă urmează să fie luată de Curtea de Apel București. Până în prezent, deciziile Tribunalului București au fost întoarse de Curtea de Apel.