Nicușor Dan: AUR la guvernare ar fi însemnat retrogradarea ratingului de țară
Președintele Nicușor Dan a susținut marți, 10 noiembrie, o conferință de presă la Palatul Cotroceni, prima după învestirea Guvernului Luca Niculescu și după încheierea unei crize politice de aproape șase luni. Șeful statului a abordat patru teme principale: situația financiară, excluderea AUR de la guvernare, riscurile alegerilor anticipate și o clarificare privind o eventuală guvernare PNL-USR fără PSD.
Nicușor Dan a explicat că a exclus AUR de la guvernare deoarece formațiunea este percepută drept populistă de piețele financiare, de investitori și de agențiile de rating. El a arătat că înțelege revolta susținătorilor AUR față de stat, menționând că el însuși a criticat statul, a participat la proteste și a dat statul în judecată de sute de ori. Președintele a subliniat însă că un partid politic care reprezintă milioane de oameni trebuie să ofere garanții de încredere, predictibilitate și o direcție clară.
„AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea ratingului de țară”, a declarat Nicușor Dan. El a adăugat că piața financiară este cea care stabilește percepția asupra unui partid populist și că există numeroase studii care arată că intrarea unui astfel de partid la guvernare crește rata dobânzii cu care țara se împrumută. Președintele a menționat că toate cele trei mari agenții de rating semnalează că accederea AUR la putere ar fi motiv de scădere a ratingului.
Șeful statului a invocat și argumente legate de politicile AUR: lipsa unui plan de țară sustenabil, promisiunea reducerii taxelor în paralel cu răscumpărarea tuturor investițiilor și reindustrializarea, precum și declarațiile împotriva Occidentului. El a amintit votul împotriva prezenței trupelor americane în România și împotriva legii de doborâre a dronelor, precum și susținerea unor afirmații critice la adresa bazelor Deveselu și Kogălniceanu. Nicușor Dan a mai arătat că AUR este un partid izolaționist, iar încrederea este esențială atât în economie, cât și în securitate.
Situația bugetară: deficit de 150 de miliarde de lei
Președintele a prezentat cifrele bugetului pentru 2026: venituri de aproximativ 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă un deficit de circa 150 de miliarde de lei. Din această sumă, 60 de miliarde de lei reprezintă doar dobânzile la datoriile deja acumulate. Pentru comparație, deficitul echivalează cu întregul buget al PNRR pe cinci ani, cu aproximativ 2.500 de kilometri de autostradă construiți de la zero sau cu 45 de spitale regionale.
Nicușor Dan a avertizat că orice abatere de la traiectoria fiscală asumată față de piețe ar face România necredibilă și ar putea duce la riscul de a nu-și plăti datoriile. În cazul unei retrogradări de rating, fondurile de investiții sau de pensii ar fi obligate să se retragă, iar statul ar trebui să se împrumute mai scump, putând ajunge la apelul la FMI, care vine de obicei cu ajustări drastice. Președintele a subliniat că cele mai mari capitole de cheltuieli sunt salariile și pensiile, iar o reducere drastică a deficitului fără atingerea acestora este greu de imaginat. El a estimat că revenirea încrederii piețelor durează în medie 6-7 ani, amintind că România a pierdut această încredere în 2008 și a recâștigat-o în 2014.
De ce alegerile anticipate ar fi fost riscante
Președintele a explicat că alegerile anticipate ar fi dus la prăbușirea ratingului și a economiei. El a descris scenariul unui analist de rating care ar vedea o țară cu un guvern de câteva luni, partide certate între ele, un partid cu 40% în sondaje aflat în conflict cu toată lumea și nevoia de a împrumuta 150 de miliarde de lei anual. Într-o astfel de situație, investitorii ar putea fi sfătuiți să se reorienteze în altă parte.
Referitor la o guvernare PNL-USR fără PSD, Nicușor Dan a spus că această variantă este „complet falsă”, deoarece 30% este mai mic de 50%, iar niciun președinte dintr-o țară democratică nu poate suplini diferența. El a respins și ideea că președintele ar fi putut împiedica moțiunea de cenzură, arătând că niciun președinte nu poate împiedica un partid să acționeze. Șeful statului a calificat drept ilogică acuzarea arbitrului pentru că 30 este mai mic decât 50 și a subliniat că un partid minoritar în Parlament are două opțiuni: să formeze o coaliție majoritară sau să meargă în opoziție.