Mihai Jurca respinge cifrele privind dobânda la SAFE: „Nu există așa ceva la niciun împrumut european garantat de stat”
Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a respins afirmațiile potrivit cărora România ar plăti 400 de milioane de euro pe lună dobândă la împrumutul SAFE, arătând că un astfel de calcul ar implica o rată anuală de aproape 29%, în timp ce dobânda reală este de maximum 3%.
„400 de milioane de euro pe lună dobândă” ar însemna 4,8 miliarde de euro pe an, la un împrumut de circa 16,68 miliarde de euro, adică o dobândă de aproape 29% pe an, a explicat Jurca. El a subliniat că nu există o asemenea rată la niciun împrumut european garantat de stat și că dobânda este de maximum 3%, cu o perioadă de grație de 10 ani.
Potrivit acestuia, contractele SAFE au fost semnate pe baza aprobării CSAT și a Parlamentului și au fost încheiate de fiecare minister în parte, pe baza regulamentului SAFE și a legislației naționale. Jurca a precizat că verificarea acestor contracte nu reprezintă o problemă, transparența fiind în interesul programului.
Clauze de cooperare industrială și producție în România
Mihai Jurca a arătat că, pentru prima dată, contractele pentru echipamente militare sunt dublate de acorduri de cooperare industrială, care includ obligații și penalități pentru producători dacă nu produc în România sau nu folosesc furnizori români într-un procent stabilit. El a precizat că acestea nu sunt promisiuni politice, ci clauze contractuale cu penalități la neîndeplinire.
În acest context, mașina de luptă a infanteriei va fi produsă în proporție de 40% în România, iar navele pentru marină se construiesc integral în România, în șantier românesc. Jurca a subliniat că acesta este mecanismul care ține banii în economia românească și că menținerea fondurilor în țară se datorează acestor clauze, nu discursurilor.
Dezbaterea privind Șantierul Naval Mangalia și fondurile SAFE
Referitor la Șantierul Naval Mangalia, Jurca a afirmat că vânzarea acestuia de la o firmă privată la alta s-a făcut printr-o procedură aprobată de judecătorie, iar întrebarea reală nu este cine a cumpărat din bani privați un șantier aflat în faliment pentru a construi nave pentru armata română, ci modul în care șantierul a ajuns în faliment, pe vremea unei asocieri păguboase pentru statul român și pentru angajați.
El a adresat și o întrebare către PSD: după ce a atacat SAFE din toate părțile, ce va face cu cele aproape 20 de miliarde de euro pe care Comisia le mai are disponibile pentru SAFE? Jurca a menționat necesitatea unor sisteme anti-dronă și de apărare antiaeriană, precum și a autostrăzilor care pot fi și coridoare militare, arătând că aliații americani și europeni cer întărirea apărării, nu blocarea acesteia.
Prin SAFE, România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde de euro pentru echipamente militare și cu utilizare duală.