Diplomatul Luca Niculescu, a patra nominalizare pentru funcția de premier
Președintele Nicușor Dan a făcut luni, la Palatul Cotroceni, cea de-a patra nominalizare pentru funcția de prim-ministru al României, în contextul în care țara se află de cinci luni fără un Guvern stabil capabil să gestioneze criza economică. Propunerea sa este diplomatul Luca Niculescu, fost jurnalist și ambasador al României în Franța, care ocupă în prezent funcția de ministru adjunct interimar de externe, responsabil de procesul de aderare a României la OCDE.
Presa internațională a preluat imediat informația, majoritatea publicațiilor titrând cu formule precum „diplomatul Luca Niculescu” și „cel de-al patrulea candidat”. POLITICO, Reuters și The Washington Post notează că principala provocare pentru Niculescu este obținerea unei majorități parlamentare, în condițiile în care trei candidați anteriori nu au reușit să formeze un guvern.
Termen de zece zile pentru votul de învestitură
Potrivit POLITICO, pentru a fi confirmat în funcție, Luca Niculescu va trebui să obțină un vot favorabil în Parlament în termen de zece zile, demonstrând astfel că beneficiază de sprijinul majorității pentru noua echipă ministerială și pentru programul de guvernare. Publicația îl citează pe președintele Nicușor Dan, care a declarat: „Propunerea mea pentru funcția de prim-ministru este Luca Niculescu, un om care, în calitate de diplomat, știe cum să armonizeze poziții diferite”.
POLITICO mai scrie că, după eșecul celor trei candidați anteriori, președintele se confruntă deja cu solicitări de a dizolva parlamentul pentru organizarea unor alegeri anticipate fără precedent, dar că Nicușor Dan este reticent în această privință, temându-se că o astfel de măsură ar putea aduce la putere un partid de opoziție de extremă dreapta și eurosceptic. Publicația notează că liderul AUR, George Simion, care a refuzat să participe luni la discuțiile cu președintele, și-a reiterat solicitarea de organizare a alegerilor anticipate.
Presiuni economice și riscuri pentru ratingul de țară
Reuters scrie că nominalizarea lui Luca Niculescu vine pe fondul presiunilor economice generate de criza politică prelungită, care a dus la creșterea costurilor de finanțare și a exercitat presiuni asupra ratingului de tip investment-grade al României. Agenția îl citează pe Nicușor Dan, care a afirmat că l-a ales pe Niculescu deoarece „este persoana cu cele mai mari șanse de a obține o majoritate parlamentară”, adăugând că acesta are libertatea de a decide formula de guvernare – politică sau tehnocrată – în urma discuțiilor cu partidele politice.
Reuters menționează că, potrivit legislației române, condițiile pentru ca președintele să dizolve Parlamentul sunt îndeplinite, însă Nicușor Dan a declarat în repetate rânduri că aceasta ar fi ultima sa soluție. Agenția notează că analiștii consideră că singurul partid care ar avea de câștigat de pe urma alegerilor anticipate ar fi AUR, formațiune de extremă dreapta din opoziție care conduce în sondaje cu un avans de două cifre.
Reacția PSD și contextul securitar regional
The Washington Post prezintă nominalizarea drept „a patra încercare” a președintelui de a pune capăt crizei politice, care a început în luna mai, când premierul Ilie Bolojan a fost înlăturat printr-o moțiune de cenzură depusă în comun de PSD și de AUR. Publicația americană scrie că nominalizarea vine la mai puțin de o săptămână după ce Parlamentul a respins cabinetul propus de Siegfried Mureșan, al treilea premier desemnat.
După nominalizarea lui Niculescu, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat decizia președintelui, afirmând că propunerea „continuă să sfideze aritmetica parlamentară”. „După patru premieri de dreapta care au eșuat, asistăm la o nouă desemnare care ignoră partidul câștigător al alegerilor”, a scris Grindeanu pe Facebook, potrivit publicației americane. Acesta a adăugat că, dacă premierul desemnat va continua să susțină politicile de austeritate ale lui Bolojan, singura cale de a readuce România pe drumul cel bun este organizarea de alegeri anticipate.
The Washington Post mai notează că eșecul votului de săptămâna trecută privind propunerea de cabinet a lui Mureșan a sporit probabilitatea unor alegeri anticipate, într-un context marcat de îngrijorări privind securitatea regională, în condițiile în care România, stat membru NATO, se confruntă cu o creștere accentuată a incursiunilor cu drone asociate războiului purtat de Rusia în Ucraina vecină.