Alexandru Rogobete o provoacă pe Oana Gheorghiu să explice programul de sănătate al Guvernului Mureșan
Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a criticat dur componenta de sănătate a programului de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, cerându-i explicații publice Oanei Gheorghiu, propusă pentru funcția de ministru al Sănătății, cu privire la lipsa măsurilor concrete pentru accesul la tratamente inovative.
Rogobete a declarat că a citit cu atenție capitolul dedicat politicii medicamentului și că programul este construit după principiul „o să fie bine ca să nu fie rău”. El a arătat că documentul promite că pacientul va fi în centrul sistemului, că finanțarea va urma performanța, că medicina de familie va deveni pilonul prevenției și că accesul la tratament va fi îmbunătățit, dar nu oferă răspunsuri la întrebări esențiale.
„Dar cu ce bani? Din ce surse? În ce termen? Cu ce resursă umană? Cu ce indicatori măsurabili? Iar aici programul devine îngrijorător de subțire”, a subliniat fostul ministru.
Rogobete a enumerat o serie de întrebări la care programul nu răspunde: unde este strategia pentru specialitățile deficitare, politica de retenție a medicilor și asistenților, soluția pentru gărzile medicilor, plata corectă a acestora, reorganizarea timpului de gardă astfel încât un medic să nu ajungă să lucreze 20-24 de ore, protecția personalului medical împotriva epuizării profesionale, politica pentru rezidenți și mecanismele prin care sunt aduși și păstrați medici în zonele deficitare.
El a atras atenția și asupra riscurilor pentru tratamentele inovative, arătând că genericele și biosimilarele sunt esențiale într-un sistem sustenabil și trebuie stimulate, dar problema apare atunci când politica medicamentului este construită aproape exclusiv în jurul economiei și insuficient în jurul valorii terapeutice, al cercetării și inovației.
Potrivit lui Rogobete, programul nu conține o țintă concretă privind timpul de acces la terapiile inovative, un calendar, o strategie consistentă pentru cercetarea clinică, obiective pentru atragerea investițiilor în inovație, mecanisme clare de acces timpuriu și nici principiul prin care economiile realizate prin generice și biosimilare să fie reinvestite în inovație.
Fostul ministru a criticat ceea ce a numit „economia contabilă prezentată drept reformă”, despre care a spus că este continuarea unei filosofii văzute deja în discursul fostului premier Ilie Bolojan, conform căreia „mai bine cumpărăm unul și jumătate sau două mai ieftine, care fac «cam același lucru», decât să cumpărăm unul mai scump”.
Rogobete a identificat o contradicție pe care Oana Gheorghiu, propusă pentru funcția de ministru al Sănătății, consideră că trebuie să o explice public. El a amintit că Oana Gheorghiu a construit ani la rând, din societatea civilă, un discurs centrat pe accesul pacientului la tratamentul inovativ de care are nevoie, iar în raportul Dăruiește Viață pentru 2024, semnat de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, principiul este formulat fără echivoc: „toți copiii merită acces la același standard de tratament”.
De asemenea, Rogobete a menționat că activitatea pe care Oana Gheorghiu o prezintă în biografia profesională include schimbarea legislației care limita accesul pacienților oncologici la tratament inovativ.
„De aceea întrebarea pentru Oana Gheorghiu este legitimă: unde se regăsește această filosofie, în toată amploarea ei, în programul de guvernare pe care ar urma să îl aplice ca ministru al Sănătății?”, a întrebat fostul ministru.
El a explicat că un ecosistem farmaceutic sănătos înseamnă simultan producție de generice și biosimilare, acces la terapii inovative, cercetare clinică, diagnostic avansat, investiții private, predictibilitate pentru industrie și mecanisme moderne de rambursare bazate pe rezultate.
Rogobete a avertizat că, în caz contrar, există un risc real ca România să comprime costurile pe termen scurt, dar să reducă atractivitatea pentru cercetare și investiții, să mențină accesul lent la terapiile noi și să ajungă să plătească mâine, prin boală avansată și costuri medicale mai mari, ceea ce crede că economisește astăzi.
El a concluzionat că politica medicamentului nu trebuie să răspundă doar la întrebarea „cât de ieftin putem cumpăra?”, ci la una mult mai importantă: cum îi oferim pacientului român tratamentul potrivit, la momentul potrivit, la același standard la care are acces un pacient dintr-un sistem european performant.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând astfel etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv.