Curtea Constituțională a amânat pentru 30 septembrie sesizarea privind conflictul dintre Guvern și Înalta Curte
Curtea Constituțională a amânat miercuri, pentru 30 septembrie, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea a fost formulată după ce instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, pentru neplata restanțelor salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Argumentele invocate de premierul interimar
În ședința de Guvern din 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat decizia de sesizare a Curții Constituționale, susținând că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.
Premierul a explicat că, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, întrucât, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative.
Bolojan a declarat că puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. El a susținut că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
Sumele solicitate și decizia instanței
Potrivit premierului, în luna martie Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o.
Prima instanță a stabilit, în afara sumei menționate, și penalități de 1% pe zi din această sumă, echivalentul a 48 de milioane de lei pe zi, respectiv aproximativ 9 milioane de euro, la care se adaugă amenzi și alte aspecte stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. Bolojan a precizat că acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afara sumelor solicitate de Înalta Curte, există și sume în zona de Parchet, de aproximativ 3 miliarde de lei.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Instanța a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată de la primul termen al procesului.
Poziția Ministerului Finanțelor
Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.