Instanțele din România aplică de marți un mecanism de normare a dosarelor
Toate judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din România aplică de marți o nouă procedură de gestionare a activității, prin care se stabilește câte dosare poate prelua într-o zi o instanță, în funcție de numărul de judecători și de nivelul instanței. Mecanismul, cunoscut drept „normare”, are ca scop corelarea volumului de dosare repartizat judecătorilor cu o capacitate realistă de procesare, iar cauzele care depășesc această capacitate sunt păstrate temporar în așteptare și repartizate ulterior.
Cum funcționează normarea
O judecătorie cu patru judecători va avea, în primul an de aplicare, o capacitate de 576 de dosare pe an pentru fiecare judecător, ceea ce înseamnă 2.304 dosare anual pentru întreaga instanță și aproximativ 6,31 dosare pe zi. Dacă într-o zi sunt înregistrate mai multe cauze decât capacitatea disponibilă, dosarele care nu pot fi repartizate nu sunt pierdute și nici respinse, ci rămân în așteptare și sunt preluate în zilele următoare.
De exemplu, dacă pe 15 septembrie sunt înregistrate șapte dosare, șase vor fi repartizate, iar unul va rămâne în așteptare. Pe 16 septembrie, când sunt înregistrate alte șapte dosare, instanța va repartiza dosarul rămas din ziua precedentă și alte cinci dosare noi, două rămânând în așteptare. Pe 17 septembrie, cu doar trei dosare noi, instanța va repartiza cele două dosare restante și cele trei cauze noi, iar diferența de capacitate se reportează. Pe 18 septembrie, cele șapte dosare înregistrate vor putea fi repartizate, întrucât capacitatea zilei de șase dosare se cumulează cu dosarul reportat.
Ce cauze sunt exceptate
Mecanismul nu se aplică tuturor tipurilor de cauze în același mod. Încuviințările de executare silită sunt excluse de la mecanism: nu sunt luate în calcul la stabilirea capacității zilnice și vor fi repartizate peste această capacitate, fără să o diminueze.
Cauzele prioritare, cum ar fi ordinele de protecție, sunt luate în calcul la stabilirea capacității zilnice, dar trebuie repartizate imediat, chiar dacă prin aceasta este depășită limita zilnică. Dacă într-o zi sunt înregistrate zece ordine de protecție, toate vor fi repartizate de îndată, iar cele patru cauze care depășesc capacitatea zilnică de șase dosare vor fi imputate capacității zilei următoare, care va avea astfel o capacitate disponibilă de doar două dosare.
Lista completă a obiectelor de cauze exceptate și a celor considerate prioritare este prevăzută în anexa Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1642.
De unde provin cifrele
Capacitatea de referință a fost stabilită pornind de la datele din cel mai recent raport al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), prin raportare la media europeană, cu excluderea României. Calculul indică o medie de 288 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 192 de dosare pe an pentru un judecător de tribunal și 119 dosare pe an pentru un judecător de curte de apel.
Trecerea la această capacitate de referință nu se va face dintr-o dată. În primul an, capacitatea stabilită este dublul mediei europene: 576 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 384 pentru un judecător de tribunal și 238 pentru un judecător de curte de apel. În al doilea an, capacitatea va fi de 1,5 ori mai mare decât media europeană, iar începând cu al treilea an va ajunge la nivelul mediei europene.
România are de trei-patru ori mai multe dosare noi decât media europeană
Argumentul principal pentru introducerea mecanismului este volumul foarte mare de cauze cu care se confruntă sistemul judiciar românesc. Numărul dosarelor nou-intrate în instanțele din România a crescut cu peste 27% între 2020 și 2024, iar în ultimii ani volumul acestora a fost de trei până la patru ori mai mare decât media europeană. În același timp, schemele de judecători și grefieri au rămas, în linii mari, la același nivel în ultimii zece ani.
Capacitatea de muncă a sistemului are limite fizice: anul are 365 de zile, dintre care aproximativ 250 sunt zile lucrătoare, săptămâna are cinci zile de lucru, iar ziua de muncă are opt ore. În aceste condiții, volumul tot mai mare de cauze face dificilă menținerea unui standard ridicat de calitate a actului de justiție, în pofida eforturilor judecătorilor și ale personalului auxiliar.
Noua procedură încearcă să introducă o legătură între numărul de cauze pe care instanțele le primesc și capacitatea lor efectivă de procesare, astfel încât dosarele care depășesc această capacitate să fie preluate ulterior, iar cauzele urgente sau exceptate să beneficieze în continuare de un regim distinct. Implementarea mecanismului începe la 15 septembrie în toate judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din România.