Șeful ITM București, Costel Grojdea, demis din funcție în urma scandalului Lamborghini.

Costel Grojdea, demis din funcție după scandalul Lamborghini

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a decis să înceteze detașarea lui Costel Grojdea din funcția de inspector-șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă București, în urma controverselor create de utilizarea unui Lamborghini Urus mahmă în cadrul activităților sale. Din data de 16 aprilie 2026, Grojdea va reveni la postul de inspector-șef la ITM Iași, conform ordinului emis.

Context și motivele demiterii

Decizia ministrului vine pe fondul publicării de informații despre Grojdea, care a fost văzut frecvent venind la birou cu un Lamborghini Urus, evaluat la aproximativ 300.000 de euro. Acest vehicul a fost, de asemenea, atașat unei firme din Iași, SC Nemo Wash SRL, asociată cu Ovidiu Constantin Stan, cunoscut drept un antreprenor în domeniul restaurantelor de lux.

Reacția lui Costel Grojdea

Într-o declarație acordată televiziunii Antena 3, Grojdea a susținut că mașina nu îi aparține, afirmând că este de fapt a unui prieten din Iași care a solicitat ajutorul său pentru o revizie la București. Această afirmație nu a reușit să diminueze controversele generate de utilizarea vehiculului de lux în timpul exercitării funcției publice.

Consecințe și implicații

Ordinul de demitere stipulează că Grojdea trebuie să predea, în termen de trei zile, toate lucrările și bunurile care i-au fost încredințate în perioada în care a exercitat atribuțiile la București. În timpul celor șase luni în care a coordonat ITM București, acesta a fost responsabil de controalele privind respectarea legislației muncii și normele de securitate și sănătate în muncă.

Detalii financiare

După reîntoarcerea sa la ITM Iași, Grojdea va beneficia de un salariu de bază brut lunar de 14.722 de lei. Demiterea lui ridică întrebări serioase privind etica și responsabilitatea în rândul funcționarilor publici, mai ales în contextul percepției publicului despre abuzurile de putere și corupție.

Concluzie

Această situație subliniază nevoia stringentă de transparență și integritate în funcțiile publice, având în vedere că orice acțiune sau alegere personală a unui funcționar poate influența percepția opiniei publice asupra întregii instituții.