Înalta Curte de Casație și Justiție acuză Guvernul de refuzul de a plăti salarii restante
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a înaintat, pe 27 martie 2026, o plângere prealabilă Guvernului României, în care se arată că Executivul a omis să aloce fondurile necesare pentru plata salariilor restante ale judecătorilor. Este vorba de aproximativ 1,8 miliarde de lei de care instanța are nevoie pentru a respecta titlurile executorii stabilite în instanțe. Această sumă a fost redirecționată de coaliția de guvernare spre alte priorități, precum ajutoarele sociale pentru pensionari și finanțarea proiectelor locale.
În documentul înaintat Guvernului, ÎCCJ califică acest refuz ca fiind unul „nejustificat”, prin care se încalcă legea și drepturile salariale ale judecătorilor. Instanța mai menționează că lipsa acestor fonduri din bugetul anului 2026 este o violare evidentă a normelor legale, solicitând guvernului să remedieze această situație. De asemenea, ÎCCJ subliniază că, în caz contrar, se va apela la instanțele de contencios administrativ pentru a obține drepturile cuvenite.
ÎCCJ este extrem de îngrijorată de persistenta refuzului și avertizează că aceasta ar putea angaja răspunderea nu doar a autorităților, ci și a persoanelor implicate în menținerea acestei situații. Documentul aduce în discuție și responsabilitățile specifice pe care ar trebui să și le asume aceștia, inclusiv posibilitatea de a solicita despăgubiri în instanță.
În timpul discuțiilor din Parlament referitoare la Legea Bugetului pentru 2026, s-au decis alocări semnificative de fonduri din bugetul ÎCCJ, ceea ce a stârnit nemulțumirea conducerii instanțelor. Astfel, 1,1 miliarde de lei au fost alocați pentru ajutoarele sociale, iar 770 de milioane de lei pentru autoritățile locale, în loc să fie folosiți pentru plata salariilor restante ale judecătorilor.
Aceste decizii au fost criticate pe diverse canale media, cu referiri la impactul negativ asupra funcționării sistemului judiciar, care ar putea suferi din cauza insuficienței fondurilor necesare. Judecătorii, ca și celelalte categorii profesionale afectate, au așteptat de mult timp aceste sume, ceea ce pune la îndoială nu doar integritatea financiară a instanței supreme, ci și stabilitatea întregului sistem judiciar din România.