Cum vede Reuters criza bugetară din România: Deficit record, recesiune tehnică și coaliție la limită
Coaliția de guvernare din România se confruntă cu provocări majore, mai ales după ce Partidul Social Democrat (PSD) nu a reușit să promoveze ajutoarele sociale dorite, amenințând astfel cu blocarea aprobării bugetului pentru anul 2026. Aceasta situație pune în pericol stabilitatea și supraviețuirea actualului guvern, conform analizei realizate de Reuters.
Agențiile de rating subliniază că capacitatea României de a-și reduce deficitul va depinde în mod crucial de stabilitatea coaliției. În acest context, criza bugetară a fost exacerbata de conflictul geopolitic din Orientul Mijlociu, care a dus la creșteri semnificative ale randamentelor datoriei și la o presiune suplimentară asupra prețurilor la combustibili.
Un nou test pe piețele financiare
România se va confrunta cu un nou test pe piețele financiare în ziua în care parlamentarii vor vota asupra bugetului, concomitent cu o licitație de obligațiuni. Bugetul preconizează o reducere a deficitului bugetar la 6,2% din PIB, în scădere față de 7,7% în 2025, ceea ce face ca România să aibă cel mai semnificativ deficit din întreaga Uniune Europeană.
Din surse apropiate, se pare că discuțiile la vârful coaliției s-au intensificat, cu liderul din PSD, Sorin Grindeanu, convocând întâlniri pentru a rezolva divergențele existente și a preveni blocajele suplimentare. Opoziția, în special cea de extremă dreapta, a profitat de aceste incertitudini, înregistrând un sprijin public considerabil.
Criza se intensifică
Propunerea PSD de a introduce ajutoare unice pentru pensionarii cu venituri reduse, estimată la 250 de milioane de dolari, nu a reușit să treacă de votul comisiilor, fiind respinsă de două ori. Social-democrații au amenințat că nu vor susține bugetul totalității dacă acest amendament nu va fi adoptat, ceea ce complică și mai mult situația politică.
Votul decisiv care ar putea avea loc joi este incert, dat fiind că negocierile privind ajutoarele sociale s-au împotmolit. De asemenea, divergențele dintre diferitele blocuri politice complică și mai mult clarificarea situației bugetare, stârnind temeri cu privire la viitorul guvernului.
Factori de risc și perspective economice
Estimările guvernului, care prevăd o creștere economică de 1% pentru anul viitor, deja par fragilizate. Într-un peisaj economic afectat de inflație și recesiune tehnică, este clar că prognozele optimiste pot fi greu de realizat. Situația a fost alimentată de factori externi, precum conflictul din Orientul Mijlociu, care efectuează presiuni suplimentare pe economie și pe capacitatea de gestionare a datoriilor.
Consecințele acestor factori ar putea afecta nu doar politica internă a României, dar și imaginea sa pe plan internațional. Desigur, rămâne de văzut cum se vor descurca liderii coaliției în a găsi soluții viabile care să mențină guvernarea funcțională și stabilă în fața acestor provocări acute.