Radu Miruță propune redeschiderea discuției despre ajutoarele acordate Ucrainei
Radu Miruță, actualul ministru al Apărării Naționale, a anunțat recent că intenționează să propună în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) redeschiderea discuției referitoare la declasificarea sumelor totale acordate Ucrainei de către România în contextul conflictului militar. Această declarație a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN, unde Miruță a subliniat importanța transparenței în ceea ce privește ajutoarele oferite.
„Sunt sută la sută de acord să se spună valoarea atunci când asta nu influențează nimic strategic”, a afirmat ministrul, evidențiind că decizia de clasificare a acestor date a fost luată pe vremea fostului președinte, nu de actuala conducere. Miruță a explicat că este posibil să se facă publică valoarea ajutoarelor fără a detalia tipurile de echipamente trimise, pentru a evita expunerea unor informații sensibile.
„Nu este indicat să spun că Armata Română a dat 100 de ceva sau 1.000 de ceva, pentru că specialiștii din zona militară pot descompune și afla numerele”, a adăugat el, subliniind necesitatea de a proteja informațiile strategice.
Estimările ajutoarelor acordate Ucrainei
Conform unor surse, Consiliul Fiscal a estimat că România a acordat Ucrainei aproximativ 1,5 miliarde de euro de la începutul războiului, însă cifra oficială rămâne clasificată. Miruță a explicat că există două metode de evaluare a acestor ajutoare: valoarea de inventar, care reprezintă prețul la care echipamentele au fost achiziționate, și valoarea de piață actuală, care poate diferi semnificativ.
La finalul anului 2025, România a alocat 50 de milioane de euro prin mecanismul NATO de ajutorare a Ucrainei, o decizie care a fost făcută publică intenționat. Miruță a clarificat că acești bani sunt direcționați către bugetul NATO, iar Statele Unite livrează echipamente militare Ucrainei, demontând astfel miturile că această sumă ar fi secretă.
Justificarea clasificării datelor
Ministrul Apărării a justificat clasificarea datelor prin poziția strategică a României în raport cu Rusia. El a subliniat că România nu poate fi comparată cu Franța sau Germania în ceea ce privește publicarea ajutoarelor pentru Ucraina, având în vedere că între Federația Rusă și Franța se află mai multe țări, iar România se află într-o situație de risc mai mare.
„Nepublicarea sumei menține un teren fertil pentru extremism”, a declarat Miruță, subliniind că deciziile strategice trebuie să fie luate cu responsabilitate, nu în funcție de voturi. El a concluzionat că va propune repornirea discuției despre declasificarea ajutoarelor, având în vedere contextul actual al anului 2026, subliniind că decizia finală va aparține membrilor CSAT și președintelui României.